Archives for Veronica

Legile si mecanismele senzatiilor

Senzatiile sunt procesele psihice senzoriale elementare, care reflecta insusirile concrete si separate ale obiectelor intr-o maniera nestructurata, in conditiile actiunii directe a acestora asupra analizatorilor.

Dupa natura continutului informational, senzatiile pot fi:

  1. exteroceptive (senzatii care ne ofera informatii despre obiectele si fenomenele lumii exterioare) – senzatii vizuale, auditive, olfactive, etc
  2. propioceptive (senzatii care ne difuzeaza informatii despre propriul corp) – de echilibru si chinestezice
  3. interoceptive (senzatii care ne difuzeaza informatii despre mediul interior, al nostru)

Caracteristici ale senzatiilor:

  • Calitatea reprezinta proprietatea senzatiilor de a fi vizuale, auditive, olfactive, etc
  • Intensitatea depinde de intensitatea stimulului, integritatea organului de simt, semnificatia stimulului, starea de oboseala
  • Durata corespunde cu durata actiunii stimulului

Legile senzatiilor:

  • Legea intensitatii se refera la faptul ca intre intensitatea senzatiei si intensitatea stimulului esxista o legatura semnificativa. In cadrul unor experimente de laborator s-a constatat ca pentru a putea produce o senzatie specifica, un stimul trebuie sa atinga o anumita intensitate, numita prag minim absolut.
  • Legea adaptarii spune ca sensibilitatea nu ramane nemodificata sub influenta indelungata a unui stimul specific, de intensitate constanta. Cresterea sau scaderea sensibilitatii ca urmare a actiunii repetate a stimulilor sau a modificarilor de mediu se numeste adaptare senzoriala.
  • Legea senzibilizarii. Cresterea sensibilitatii ca urmare a unor fenomene de interactiune. Cel mai interesant exemplu este legat de interactiunea dintre analizatori diferiti. De exemplu, s-a constatat ca hiperventilatia, consumul de substante dulci-acrisoare, senzibilizeaza analizatorul vizual, deci scade perioada de adaptare la intuneric.
  • Legea depresiei. Daca prin sensibilizare creste sensibilitatea, prin depresie scade.
  • Legea sinesteziei. Sunt situatii cand un stimul, desi este aplicat pe o anumita modalitate senzoriala, poate produce efecte proprii unui alt analizator. Sunt persoane care relateaza ca au o auditie colorata.
  • Legea compensatiei. Insuficienta dezvoltare a unei modalitati senzoriale poate duce la perfectionarea alteia, care preia asupra ei functiile primeia, sau o parte din ele.
  • Legea semnificatiei. S-a constatat ca la anumiti stimuli, chiar la o intensitate scazuta, se produc senzatii foarte puternice. In acest caz, stimulul are o puternia semnificatie pentru organism sau pentru persoana.

Clasificarea senzatiilor:

  1. Senzatiile vizuale (asigura cunoasterea proprietatilor obiectuale -forma, culoare, marime-, constituie un factor integrator al intregii experiente senzoriale de cunoastere, organizeaza si coordoneaza miscarile voluntare, asigurand coerenta comportamentala)
  2. Senzatiile auditive (contribuie la formarea structurilor psihice superioare specific umane, la dezvoltarea psihica generala a omului)
  3. Senzatiile gustative (au doua functii importante: cunoasterea insusilor gustative a obiectelor si reglarea comportamentului alimentar)
  4. Senzatiile olfactive (regleaza si ele comportamentul alimentar si sunt implicate in mecanismele de aparare)
  5. Senzatiile cutanate (tactile, termice, dureroase)
  6. Senzatiile organice (reechilibreaza organismul, asigura starea de sanatate, se includ in dinamica generala a personalitatii)
  7. Senzatiile proprioceptive
  8. Senzatiile vibratoare (asigura un plus de informatie).

Mecanismele de producere a senzatiilor:

  • Receptorii sunt organe esentiale si sunt foarte numerosi si specializati. Rolul lor este de a converti energia fizica externa a stimulilor in activitate neurala, practic electrica. Procesul se numeste transductie.
  • Calea de conducere se face prin intermediul fibrelor aferente. Traseul porneste de la receptor la creier, nu este continuu, ci prezinta 3-4 intreruperi sinaptice. De la o sinapsa la alta creste numarul de neuroni, apoi numarul de sinapse, astfel incat diferitele prelucrari succesive ale informatiei sunt tot mai complexe. Astfel, informatiile semnificative sunt retinute si trimise mai departe, iar cele mai putin semnificative sunt eliminate sau blocate la nivel subcortical.
  • Veriga centrala (interpretarea informatiilor) este mecanismul cel mai impportant al senzatiei. Se produce in zonele de proiectie corticala  ale analizatorului.
  • Conexiunea inversa (confirmarea activitatii verigilor).

Procese ridicole

Poate v-ati pus si voi intrebarea (cel mai probabil nu, to be honest..) de ce pe baxul de hartie igienica scrie ca e hartie igienica in vreo 6 limbi. E transparent. Se vede clar ca e hartie igienica.. cu ce se poate confunda de sunt necesare lamuriri scrise? Si de ce in 6 limbi ?!

Ei bine, se pare ca intrebarea asta are un raspuns destul de inteligent.

Probabil c-au fost cazuri prin SUA (pe acolo se intampla tot felul de dubiosenii de genul) in care s-a gasit unu sa manance hartie igienica, sa faca indigestie si mai apoi sa dea, evident, in judecata compania pentru ca nu scria pe ambalaj ca e hartie igienica si nu a stiut ca nu are voie sa o manance.. si probabil c-o mai si castigat. Nu m-ar mira.

Se pare ca e un fel de moda, care nu a ajuns chiar atat de cunoscuta la noi, deocamdata (dar si cand o sa ajunga..), in care oamenii dau in judecata tot ce si pe cine apuca. Unii se dau in judecata chiar pe ei insisi.

Totul a inceput in 1992 cand o femeie din SUA (evident..) a dat in judecata Mc Donalds pentru ca s-a ars cu o cafea cumparata de la ei.Va dati seama, toata lumea a ras de ea, pana in momentul in care a primit 2,9 milioane drept despagubire.. Nici nu vreau sa ma gandesc ce argumente absurde ar fi putut aduce..

Dupa cazul acesta, procesele ridicole au devenit o moda prin care sa faci bani.

The Independent a intocmit un fel de top al celor mai stupide procese:

  • Pe primul loc se afla un barbat care a dat in judecata compania Budweiser pentru ca dupa ce a baut faimoasa bere, nu a fost inconjurat de femei, asa cum aparea in reclama. El dorea despagubiri in valoare de 10.000 de dolari.
  • Locul al doilea este ocupat de un puscarias din Virginia, care, in 1992 s-a dat singur in judecata, pe motivul ca prin crima comisa, i-au fost incalcate drepturile civile si convingerile religioase. El si-a cerut despagubiri in valoare de 5 milioane de dolari, sperand ca statul va fi nevoit sa plateasca in numele lui.
  • Un alt caz ciudat este cel al unui judecator care a dat in judecata spalatoria din cartier, pentru ca i-a pierdut pantalonii. Omul a cerut despagubiri in valoare de 65 de milioane de dolari, pentru ca pierderea pantalonilor i-ar fi provocat suferinta mintala, disconfort si dezechilibru interior.
  • Primarul orasului turc Batman a dat in judecata compania Warner Bros pentru ca a utilizat numele orasului Batman in filmul The Dark Knight fara a ii cere permisiunea.
  • Rolf Eden, in varsta de 77 de ani a dat in judecata o tanara de 19 ani pe motiv ca l-ar fi discriminat din cauza varstei. Fata nu a vrut sa se culce cu el.
  • Allen Heckard, sosia lui Michael Jordan, a dat in judecata compania Nike. Barbatul cerea despagubiri de 832 milioane de dolari, deoarece compania l-a facut pe Jordan atat de cunoscut, incat, indirect, i-a provocat lui suferinte emotionale.
  • Un alt proces care a tras atenaia presei este cel intentat de un american. Acesta i-a cerut fostei lui sotii sa-i returneze rinichiul pe care i-l donase cu opt ani inainte de divort.
  • Pe ultimul loc in topul intocmit de The Independent se afla procesul intentat de publisherii muzicali ai lui John Cage lui Mike Batt. Bratt a fost acuzat de plagiat al tacerii pentru melodia ”A Minute’s Silence” care ar fi imitat ”4’33” a lui John Cage, care nu continea nici ea nici un fel de sunet. Se pare ca tacerea nu numai ca e de aur, dar valoreaza si milioane de dolari.

(source: The Independent)

Asa ca, de fiecare data cand cineva sau ceva te supara, gandeste-te cam cate milioane ai putea face daca l-ai da in judecata.

 

Si.. totusi.. in sase limbi?!

 

.