Bau-Bau cu maniere de Făt-Frumos

Politețea este singura dintre virtuți a cărei esență stă în aparența ei, având o valoare ambiguă, insuficientă prin ea însăși, putând masca și bune și rele, zice A. Comte-Sponville în “Mic tratat al marilor virtuți” — și continuă dând exemplu un nazist de o politețe ireproșabilă care dă ordin cu sânge rece să fie uciși mii de oameni. Dar este un ticălos politicos mai ticălos decât unul nepoliticos? În orice caz, cu siguranță este mai cinic, fiindcă denotă o oarecare educație, ceea ce ar presupune conștientizarea răutății sale. A. Comte sugerează chiar că am putea scuza răutatea unui needucat, dar  răutatea unui om educat este total impardonabilă.

Dar putem, oare, scuza și ierta “fiarele”-sau bestiile- fiindcă sunt sălbatice? Dar de ce să fac asta? Ce legătură are educația cu bunătatea? Sunt oamenii educați mai buni fiindcă au primit educație? Bunătatea  are legătură cu creierul și nu cu inima, adică? Îmi aduc aminte că majoritatea oamenilor din satul în care am crescut erau needucați, după criteriile lui Comte, însă rareori am întâlnit oameni mai buni ca ei după ce am părăsit satul. Și m-am tot învârtit  printre oameni educați de atunci.

Pe de altă parte, dacă educația ar duce la creșterea coeficientului de bunătate,  ar însemna ca în secolul 21 în toate țările civilizate să dai numai peste oameni ca pâinea caldă de buni, din moment ce educația a atins cote maxime, nu? Vi se pare că așa se întâmplă? Poate n-ați citit ziarele și n-ați ascultat știrile de dimineață.

“În cazul unei ființe grosolane putem vorbi despre animalitate, despre ignoranță sau incultură, și putem pune totul pe seama unei traume suferite în copilărie, de exemplu, sau a eșecului social. Nu însă  și când avem de-a face cu o ființă politicoasă. Bunele maniere sunt în acest caz circumstanțe agravante care acuză personajul respectiv, individul sau poporul.” mai zice Comte-Sponville.

Wow! Ce noroc cu psihanaliza care pune totul pe seama traumelor suferite în copilarie de ființele astea grosolane! LOL. Da, dar ce ne facem că  la modă e curentul că toată lumea a suferit traume în copilărie. Dacă nu traume, deficite narcisice. Dacă nu credeți asta încă, mergeți la un psihanalist de urgență: o sa descoperiți sigur cât de traumatizați ați fost și poate, vai, chiar mai sunteți. :)))))

Te-a născut mama normal și nu prin cezariană? E clar, te-a traumatizat și numai trauma suferită la naștere e raspunzătoare pentru toată grosolania ta, deci. Ți-a dat tata o palmă fiindcă nu-ți făceai temele sau chiuleai când erai mic? E clar, era gelos pe tine și voia să te castreze, deci ai suferit cea mai mare traumă posibilă: ai tot dreptul să fii criminal, uite, societatea te va scuza. Bine, asta numai dacă nu faci greșeala să dovedești că ai ceva maniere la purtător, că altfel……ai circumstanțe agravante.

Adică, mă gandesc eu acu’, dacă Gheorghe îl potcovește pe Ion fiindcă s-a uitat în unghi de 45 grade la Florica lui este scuzabil fiindcă n-are mare educație, dar dacă lordul Sackville îl ucide pe lordul Bruce e  ticaloșie nescuzabilă în veci fiindcă-s oameni educați? Măi sa fie!…

Un ticalos educat este și inestetic, spune Comte. Nu dă bine în peisaj, strică armonia. Adicătelea, politețea lui te face să te gândești și să te astepți la lucruri frumoase de la el, gen fapte mărețe a la Făt-Frumos, și când colo -surprise! – dai peste Bau-Bau. Ei, cu asta să zic că aș fi de acord.

to be continued…..cândva

Social tagging: >

3 Responses to Bau-Bau cu maniere de Făt-Frumos

  1. gold price says:

    Trebuie respins a se atribui economiei o realitate obiectiva si absoluta, decretandu-se ca ea e independenta de oameni (cand tocmai ei o fauresc) si supusa unor legi implacabile, asemanatoare legii caderii corpurilor din natura. Aceasta deriva intelectuala poarta numele de economism. Iar economismul nu numai ca erijeaza activitatea economica in valoare primordiala ce-si subordoneaza toate celelalte, dar si ca ea este alcatuita din procese sustrase in esenta responsabilitatii politicului. Daca sunt totusi si legi ale economiei capitaliste, ele sunt proprii strict unui sistem de productie dirijat de proprietatea privata; ele pot fi modificate si chiar abolite daca se schimba sistemul. Ceeace inseamna ca asa zisele “legi economice” intra direct sub reglementarea moralei, ca tot ceeace tine de practica. “Stiinta economica” nu poate fi o stiinta pura, lipsita de judecati de valoare, caci – ca si stiintele sociale in general – ea angajeaza in mod implicit valori, se refera la activitatea umana si orienteaza analiza realului intr-un sens ce poate fi aprobat sau nu. Economistul american Albert Otto Hirschman a sesizat asta si a subliniat impletirea, deseori inconstienta, dintre economie si morala. El spunea ca “moralitatea isi are locul in centrul muncii noastre”, adaogand ca preocuparile morale trebuie sa fie, in mod explicit si constient, asumate de stiinta sociala. Marx spunea si el in Manuscrisele din 1844 ca “economia este o stiinta morala reala, cea mai morala dintre stiinte”.

  2. Estella says:

    ultimele statistici arata ca romanii sunt cei mai nepoliticosi oameni, si mai ales barbatii in varsta.

  3. Ana G. says:

    E total lipsit de maniere ca un barbat sa se pozitioneze cu spatele la o femeie intr-un restaurant atunci cand ambii fac parte din acelasi grup, indiferent cum ar fi asezate mesele.

Leave a Reply

.