Legile si mecanismele senzatiilor

Senzatiile sunt procesele psihice senzoriale elementare, care reflecta insusirile concrete si separate ale obiectelor intr-o maniera nestructurata, in conditiile actiunii directe a acestora asupra analizatorilor.

Dupa natura continutului informational, senzatiile pot fi:

  1. exteroceptive (senzatii care ne ofera informatii despre obiectele si fenomenele lumii exterioare) – senzatii vizuale, auditive, olfactive, etc
  2. propioceptive (senzatii care ne difuzeaza informatii despre propriul corp) – de echilibru si chinestezice
  3. interoceptive (senzatii care ne difuzeaza informatii despre mediul interior, al nostru)

Caracteristici ale senzatiilor:

  • Calitatea reprezinta proprietatea senzatiilor de a fi vizuale, auditive, olfactive, etc
  • Intensitatea depinde de intensitatea stimulului, integritatea organului de simt, semnificatia stimulului, starea de oboseala
  • Durata corespunde cu durata actiunii stimulului

Legile senzatiilor:

  • Legea intensitatii se refera la faptul ca intre intensitatea senzatiei si intensitatea stimulului esxista o legatura semnificativa. In cadrul unor experimente de laborator s-a constatat ca pentru a putea produce o senzatie specifica, un stimul trebuie sa atinga o anumita intensitate, numita prag minim absolut.
  • Legea adaptarii spune ca sensibilitatea nu ramane nemodificata sub influenta indelungata a unui stimul specific, de intensitate constanta. Cresterea sau scaderea sensibilitatii ca urmare a actiunii repetate a stimulilor sau a modificarilor de mediu se numeste adaptare senzoriala.
  • Legea senzibilizarii. Cresterea sensibilitatii ca urmare a unor fenomene de interactiune. Cel mai interesant exemplu este legat de interactiunea dintre analizatori diferiti. De exemplu, s-a constatat ca hiperventilatia, consumul de substante dulci-acrisoare, senzibilizeaza analizatorul vizual, deci scade perioada de adaptare la intuneric.
  • Legea depresiei. Daca prin sensibilizare creste sensibilitatea, prin depresie scade.
  • Legea sinesteziei. Sunt situatii cand un stimul, desi este aplicat pe o anumita modalitate senzoriala, poate produce efecte proprii unui alt analizator. Sunt persoane care relateaza ca au o auditie colorata.
  • Legea compensatiei. Insuficienta dezvoltare a unei modalitati senzoriale poate duce la perfectionarea alteia, care preia asupra ei functiile primeia, sau o parte din ele.
  • Legea semnificatiei. S-a constatat ca la anumiti stimuli, chiar la o intensitate scazuta, se produc senzatii foarte puternice. In acest caz, stimulul are o puternia semnificatie pentru organism sau pentru persoana.

Clasificarea senzatiilor:

  1. Senzatiile vizuale (asigura cunoasterea proprietatilor obiectuale -forma, culoare, marime-, constituie un factor integrator al intregii experiente senzoriale de cunoastere, organizeaza si coordoneaza miscarile voluntare, asigurand coerenta comportamentala)
  2. Senzatiile auditive (contribuie la formarea structurilor psihice superioare specific umane, la dezvoltarea psihica generala a omului)
  3. Senzatiile gustative (au doua functii importante: cunoasterea insusilor gustative a obiectelor si reglarea comportamentului alimentar)
  4. Senzatiile olfactive (regleaza si ele comportamentul alimentar si sunt implicate in mecanismele de aparare)
  5. Senzatiile cutanate (tactile, termice, dureroase)
  6. Senzatiile organice (reechilibreaza organismul, asigura starea de sanatate, se includ in dinamica generala a personalitatii)
  7. Senzatiile proprioceptive
  8. Senzatiile vibratoare (asigura un plus de informatie).

Mecanismele de producere a senzatiilor:

  • Receptorii sunt organe esentiale si sunt foarte numerosi si specializati. Rolul lor este de a converti energia fizica externa a stimulilor in activitate neurala, practic electrica. Procesul se numeste transductie.
  • Calea de conducere se face prin intermediul fibrelor aferente. Traseul porneste de la receptor la creier, nu este continuu, ci prezinta 3-4 intreruperi sinaptice. De la o sinapsa la alta creste numarul de neuroni, apoi numarul de sinapse, astfel incat diferitele prelucrari succesive ale informatiei sunt tot mai complexe. Astfel, informatiile semnificative sunt retinute si trimise mai departe, iar cele mai putin semnificative sunt eliminate sau blocate la nivel subcortical.
  • Veriga centrala (interpretarea informatiilor) este mecanismul cel mai impportant al senzatiei. Se produce in zonele de proiectie corticala  ale analizatorului.
  • Conexiunea inversa (confirmarea activitatii verigilor).
Social tagging: >

One Response to Legile si mecanismele senzatiilor

  1. Cazare says:

    Salut, uite ca am gasit aceasta pagina despre Psihic.Net
    Legile si mecanismele senzatiilor. Pot spune ca saitul psihic.net
    este printre cele mai bune pagini de pe web-ul din Romania.
    multa bafta pe mai departe.

Leave a Reply

.